Concert Italia de Ziua Filarmonicii

În program:

Ottorino Respighi: „Antiche danze ed arie” - Suita nr. 3

Dmitri Șostakovici: Concertul nr. 2 în Fa major pentru pian È™i orchestră - solist Edoardo Maria Strabbioli (Italia)

Marco Tutino: Intermezzo din opera „La ciociara” (primă audiÅ£ie)

Dan Dediu: Exsultate, jubilate (cor È™i orchestră) - primă audiÅ£ie absolută, DEDICATÄ‚ ANIVERSÄ‚RII A 111 ANI DE LA ÎNFIINÅ¢AREA SOCIETÄ‚Å¢II FILARMONICE DIN CRAIOVA

Maestru de cor: PAVEL ȘOPOV 

 

Susanna Pescetti este director artistic È™i vicepreÈ™edinte al Orchestrei de cameră “I solisti di Napoli”, înfiinÈ›ată de AsociaÈ›ia “Napoli Capitale Europea della Musica”, contribuind la redescoperirea patrimoniului operistin napolitan din secolul 17.

 

Muzician versatil, Edoardo Maria Strabbioli are o carieră muzicală de invidiat, îmbinând ipostazele de solist sau partener în muzica de cameră cu activitatea pedagogică. A absolvit Conservatorul din Milano (pian cu Carlo Vidusso), îmbrățiÈ™ând apoi cariera solistică, alături de ansambluri precum Orchestra de cameră din Stuttgart, Orchestra Radio din Köln (Germania), Orchestra de cameră din Mantova (Italia).

 

„Exsultate, jubilate pentru cor È™i orchestră este o lucrare dedicată Filarmonicii ”Oltenia” din Craiova, la împlinirea a 111 ani de la înfiinÈ›are. Ce versuri s-ar potrivi acestui prilej, m-am întrebat, atunci când directorul artistic, pianistul dăruit Mihai Ungureanu, mi-a propus această colaborare? Am căutat mult. Am găsit mai multe lucruri, dar care nu m-au satisfăcut. Am ajuns din întâmplare la imnul latin folosit de Mozart în lucrarea sa omonimă. Atunci am exclamat: Evrika! Este exact ce îmi trebuie: Exsultate, jubilate, O vos animae beatae! (BucuraÈ›i-vă, jubilaÈ›i,/ O, voi suflete binecuvântate!)

În consecință, am ales un material muzical activ, solar, plin de lumină È™i energie pozitivă, pe care l-am condus prin tot felul de meandre sufleteÈ™ti. Beethoven spunea mereu prin muzica sa: ”Prin suferință, spre bucurie.” Muzica pe care am compus-o pentru această ocazie este o încercare de a intra pe această paradigmă de gândire È™i simÈ›ire beethoveniană È™i de a prezenta o muzică festivă (È™i nu festivistă) cu inima curată È™i plină de satisfacÈ›ie. O muzică festivă nu începe cu fanfara È™i se termină cu focul de artificii. O muzică festivă este un proces. Ea asumă o devenire È™i, prin suferință, poate răzbate la lumină. Lumina festivă din final este o lumină pentru care trebuie să munceÈ™ti din greu. Doar inconÈ™tienÈ›ii sunt veseli de la început până la sfârÈ™it.

Desigur, timpurile pe care le trăim sunt cele care sunt: ele nu mai încurajează afectul pozitiv, expansiunea emoÈ›ională È™i experimentarea preaplinului fiinÈ›ei, exprimate într-o operă de artă. Prin festivism, spiritul festiv a fost arestat de către dictaturile secolului al XX-lea. Astăzi, mai degrabă, suntem cu toÈ›ii învățaÈ›i să ne vedem nimicnicia È™i preagolul fiinÈ›ei. În acest sens, muzica pe care o propun are ceva riscant, chiar don-quijotesc: este deopotrivă naivă È™i vinovată. Naivă – căci crede cu tărie în frumuseÈ›e È™i în infinitul ei - È™i vinovată – pentru că È™tie că nu e voie să mizezi pe frumuseÈ›e într-o lume în care arta a devenit o ramură a politicii È™i a economiei, È™i totuÈ™i mizează!

De aceea: Exultate, jubilate! Să ne bucurăm atunci când trebuie, È™i să o facem fără reÈ›inere. Avem acest drept, chiar acum, la aniversarea unei iniÈ›iative de pe urma căreia s-au creat caractere, s-au croit oameni È™i s-a zidit o tradiÈ›ie: Filarmonica din Craiova!

Vivat, crescat, floreat!” (Dan Dediu)

 

SOCIETATEA FILARMONICÄ‚ DIN CRAIOVA

 

- 111 ani de la primul concert -

(excurs istoric)

 

- În anul 1885, pentru o scurtă perioadă a activat Societatea Corală “Harmonia”;

 

- Anul 1900 a îmbogăţit viaÅ£a muzicală a urbei prin apariÅ£ia Societăţii “Buciumul Craiovei”, în a cărei componenţă se regăsea inclusiv un cor bărbătesc;

 

- La 19 iunie 1904 a fost înfiinÅ£ată Societatea Filarmonică din Craiova;

 

- La 17 decembrie, în acelaÅŸi an, a avut loc loc primul concert public cu orchestră ÅŸi cor, sub conducerea dirijorilor C. Gaudy ÅŸi Elie Mihăilescu, soliÅŸti fiind Valeria Graepel ÅŸi I. G. Mayer. Acest eveniment atestă înfiinÅ£area actualei Filarmonici. La început, Societatea s-a afirmat prin ceea ce organizatorii numeau “serate” (bilunare ÅŸi cu caracter cameral), organizate în incinta Salonului „Minerva” ÅŸi la Băile Comerciale. În acelaÈ™i an, s-a constituit Cercul muzical-coregrafic “Hora”, reorganizat ÅŸi transformat, din anul 1906, în Societatea muzicală cu acelaÅŸi nume, societate care grupa în jurul său numeroÅŸi cunoscători ÅŸi iubitori ai muzicii, în frunte cu marele artist Grigore Gabrielescu;

 

- 1910 - la 3 decembrie Societăţile “Filarmonica” ÅŸi “Hora” au fuzionat sub numele de “Armonia”, recuperând astfel tradiÅ£ia muzicală din 1885 a “Harmoniei”. Corul Societăţii “Armonia” (condus de Constantin Anastasiu) ÅŸi Orchestra (dirijată de Aurel Bobescu) au reprezentat pentru primele decenii ale sec. XX unul dintre cei mai importanÅ£i factori ce au contribuit la dezvoltarea vieÅ£ii muzicale craiovene. Societatea “Armonia” s-a bucurat de colaborarea ÅŸi sprijinul exponentului de geniu al muzicii româneÅŸti, George Enescu, a altor muzicieni de marcă, precum Alfonso Castaldi, D. G. Kiriac, I. Vidu, I.